Peste 92 de milioane de europeni se aflau în 2025 în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar România rămâne printre cele mai afectate state din Uniunea Europeană. Cu o rată de 27,4%, țara noastră ocupă locul al treilea în UE, după Bulgaria și Grecia.
Peste 92 de milioane de europeni trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar România se menține în topul statelor cu cele mai ridicate procente. În 2025, 27,4% din populația țării se afla într-o astfel de situație, față de media de 20,9% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Astfel, riscul de sărăcie sau excluziune socială în România rămâne printre cele mai ridicate din blocul comunitar.
În total, 92,7 milioane de persoane, adică aproximativ unul din cinci europeni, se aflau anul trecut în risc de sărăcie sau excluziune socială. Numărul este totuși ușor mai mic decât în 2024, când erau afectate 93,3 milioane de persoane, respectiv 21% din populația UE.
România, pe locul 3 în Uniunea Europeană
Cele mai ridicate rate au fost înregistrate în Bulgaria, Grecia și România. Bulgaria se află pe primul loc, cu 29%, urmată de Grecia, cu 27,5%, și de România, cu 27,4%. La polul opus se află Cehia, unde 11,5% din populație este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Polonia are o rată de 15%, iar Slovenia de 15,5%. Diferența dintre România și statele aflate în partea de jos a clasamentului ajunge astfel la peste 10 puncte procentuale.
RISCUL DE SĂRĂCIE SAU EXCLUZIUNE SOCIALĂ ÎN UE:
Ce înseamnă, de fapt, riscul de sărăcie sau excluziune socială
Indicatorul folosit la nivel european nu se referă doar la veniturile mici. Sunt incluse persoanele care se confruntă cu cel puțin una dintre trei situații: se află în risc de sărăcie, suferă de privațiuni materiale și sociale severe sau trăiesc într-o gospodărie cu o intensitate foarte redusă a muncii. Dintre cele 92,7 milioane de europeni aflați în această situație, 5,7 milioane se confruntau simultan cu toate cele trei forme de vulnerabilitate. În total, 72,4 milioane de persoane erau expuse riscului de sărăcie, iar 26,9 milioane se confruntau cu privațiuni materiale și sociale severe.
Datele privind condițiile de trai arată o situație dificilă și atunci când este analizată separat deprivarea materială și socială severă. În 2025, 16,8% dintre români se aflau într-o astfel de situație, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană. România era urmată de Bulgaria, cu 15%, și Grecia, cu 14,9%. Diferențele apar și între femei și bărbați. În România, rata privațiunilor materiale și sociale severe ajungea la 18,3% în cazul femeilor, comparativ cu 15,4% în rândul bărbaților.
Tinerii din România, printre cei mai vulnerabili
Situația este dificilă și în cazul tinerilor. În 2025, 15,1% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani se confruntau cu privațiuni materiale și sociale severe, cel mai mare procent înregistrat în Uniunea Europeană pentru această categorie de vârstă. Grecia avea 14,7%, iar Bulgaria 14%. La nivelul întregii Uniuni Europene, procentul în rândul tinerilor era de doar 5,8%. Totodată, 24,2% dintre tinerii europeni cu vârste între 15 și 29 de ani erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, peste media înregistrată pentru populația generală.
Familiile cu copii, puternic expuse în România
Vulnerabilitatea este ridicată și în gospodăriile în care există copii aflați în întreținere. În România, 29,4% dintre persoanele care trăiesc în gospodării cu copii dependenți erau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025. România ocupa astfel locul al doilea în Uniunea Europeană la acest indicator, după Spania, unde procentul ajungea la 29,9%, și înaintea Bulgariei, cu 29,1%. La nivelul UE, rata era de 22,1% pentru persoanele din gospodăriile cu copii dependenți.
