Proiectul Havstjerne este dezvoltat în sectorul norvegian al Mării Nordului și presupune captarea CO₂ produs de instalații industriale din Europa, transportarea acestuia pe mare și injectarea sa în formațiuni geologice aflate sub fundul mării, unde ar urma să fie stocat permanent.
Cum va funcționa uriașul depozit de CO₂
Havstjerne este operat de compania britanică de energie Harbour Energy, care deține 60% din proiect, în parteneriat cu Stella Maris CCS, o companie norvegiană specializată în captarea și stocarea CO₂, care face parte din grupul energetic malaezian Yinson. Proiectul a primit un sprijin de 225 de milioane de euro din Fondul pentru Inovare al Uniunii Europene.
Noutatea este că proiectul avansează acum către o etapă importantă înaintea deciziei finale de investiție. Compania americană de tehnologie energetică SLB a fost selectată pentru lucrările de inginerie și proiectare care vor stabili mai exact cum va funcționa sistemul, cât va costa și în ce calendar ar putea fi realizat.
SLB va analiza rezervorul subteran și va lucra la proiectarea puțurilor prin care CO₂ va fi injectat, a instalațiilor amplasate pe fundul mării și a sistemelor prin care dioxidul de carbon depozitat va fi monitorizat.
„Havstjerne este dezvoltat pentru a oferi o soluție de stocare offshore a CO₂ la scară largă și la costuri competitive pentru emitenții industriali europeni”, a declarat Mark van Aerssen, managerul proiectului.
Peste 42 de milioane de tone de CO₂ în primii zece ani
Potrivt Offshore Energy, prima fază a proiectului ar urma să permită stocarea a 42,75 milioane de tone de CO₂ în primii zece ani de funcționare.
Sistemul propus diferă și prin modul în care gazul va ajunge la locul de stocare. După captarea emisiilor la instalațiile industriale, CO₂ va fi lichefiat și transportat cu nave special construite până în largul Mării Nordului. Acolo, o unitate plutitoare îl va prelua și îl va injecta în rezervorul aflat sub fundul mării.
Proiectul este primul sistem offshore de acest tip conceput pentru transportarea CO₂ lichid cu nave direct către un rezervor marin, fără ca acesta să fie legat exclusiv de o conductă de la țărm. Soluția ar permite utilizarea depozitului de către mai multe surse industriale din Europa, ceea ce înseamnă că depozitul nu este destinat unei singure companii sau unei singure țări.
