România stă pe o avere uriașă, dar nu profită aproape deloc de ea. Prețul metalului pe care se bat marile puteri a explodat la bursă

Explozia prețului internațional a readus în atenție zăcămintele uriașe din Munții Apuseni și alte regiuni ale țării, însă exploatarea lor continuă să se lovească de probleme vechi: lipsa investițiilor, infrastructura depășită și riscurile de mediu.

Interesul global pentru cupru a crescut accelerat în ultimele luni, pe fondul tensiunilor geopolitice și al cererii uriașe generate de tranziția energetică. Mașinile electrice, rețelele de energie, bateriile și infrastructura modernă consumă cantități enorme de cupru, iar marile piețe internaționale reacționează deja.

Prețul cuprului a explodat pe piețele internaționale

La Bursa Metalelor din Londra, tona de cupru a depășit pragul de 14.000 de dolari, apropiindu-se de recordul istoric înregistrat la începutul acestui an, scrie money.bg.

Creșterea vine după o combinație de factori care au lovit simultan piața globală: revenirea puternică a cererii din China, tensiunile din Orientul Mijlociu și problemele de aprovizionare din mai multe regiuni-cheie ale lumii.

Un rol important îl are și criza sulfului, materie esențială pentru producerea acidului sulfuric utilizat în aproximativ 20% din producția mondială de cupru. Blocajele apărute după perturbările din zona Strâmtorii Ormuz au afectat lanțurile globale de aprovizionare.

Situația s-a complicat și mai mult după ce China a decis, de la 1 mai, să limiteze exporturile de acid sulfuric.

Chiar dacă Beijingul funcționează aproape la capacitate maximă și produce peste 10 milioane de tone anual, analiștii spun că pierderile cauzate de problemele din Iran, Australia și Chile sunt greu de compensat.

Analiștii văd noi creșteri spectaculoase

Specialiștii de la Citi estimează că prețul cuprului se va menține în jurul valorii de 13.000 de dolari pe tonă, însă scenariile optimiste vorbesc deja despre posibilitatea atingerii pragului de 15.000 de dolari până la finalul anului.

Cererea uriașă pentru infrastructură energetică și tehnologii verzi pune o presiune tot mai mare pe piața globală a metalului roșu.

În acest context, zăcămintele României capătă o importanță strategică uriașă.

România are unele dintre cele mai mari rezerve de cupru din regiune

Cea mai cunoscută exploatare este Roșia Poieni, în județul Alba, administrată de compania de stat Cupru Min.

Estimările oficiale vorbesc despre aproximativ 900.000 de tone de minereu de cupru, însă alte evaluări susțin că acolo s-ar afla doar 65% din totalul rezervelor naționale. În acest scenariu, România ar putea deține în total aproximativ 1.200.000 de tone.

La prețurile actuale de pe piața internațională, valoarea resurselor ajunge la zeci de miliarde de dolari.

Pe lângă Roșia Poieni, alte zăcăminte importante există la Moldova Nouă, în Caraș-Severin, dar și în zone precum Zlatna sau Câmpia Turzii.

România exportă materia brută și pierde valoarea mare

Deși dispune de resurse importante, România nu produce cupru finit la scară industrială. Minereul extras pleacă în mare parte în străinătate sub formă de concentrat brut, unde este procesat și valorificat la prețuri mult mai mari.

Lipsa unei uzine moderne de prelucrare internă este considerată una dintre cele mai mari probleme ale industriei.

În prezent, Europa depinde masiv de importurile de cupru și alte metale strategice, iar resursele românești sunt privite drept o posibilă soluție pe termen lung.

Exploatarea se lovește de problema mediului

La Roșia Poieni, una dintre cele mai mari dificultăți rămâne impactul asupra mediului.

Lacul de steril în care sunt depozitate reziduurile rezultate din exploatare este considerat un risc major pentru zona Munților Apuseni, iar autoritățile nu au găsit până acum o soluție completă pentru reducerea pericolului ecologic.