Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a amenințat Germania cu represalii militare, după ce autoritățile de la Berlin au atribuit Rusiei tentativa de atac cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle. Declarațiile apar într-un moment de tensiune accentuată între Germania și Rusia, pe fondul unor incidente investigate de poliție la infrastructură energetică și feroviară germană.
Într-un mesaj publicat pe Telegram, Medvedev a atacat conducerea germană și a susținut că Berlinul ar trebui vizat prin „lovituri directe”, inclusiv asupra fabricilor de echipamente militare. Oficialul rus a folosit din nou o retorică agresivă la adresa liderilor europeni care sprijină Ucraina.
Medvedev a afirmat că statele occidentale, în special cele europene, ar finanța „terorismul” prin susținerea acordată Kievului. El a făcut referire și la deplasările cu trenul ale unor lideri occidentali către capitala Ucrainei, fără să prezinte dovezi pentru acuzațiile sale.
Berlinul acuză Rusia
Guvernul german a anunțat la 1 septembrie că Rusia este responsabilă pentru tentativa de atac produsă la aeroportul Leipzig/Halle în luna august. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că investigația poliției, caracteristicile dispozitivului și datele serviciilor de informații indică implicarea unor persoane care ar fi acționat în numele unor structuri de stat ruse, conform The Moscow Times.
Potrivit autorităților, o dronă încărcată cu explozibili a fost găsită în apropierea unui avion cargo ucrainean pe aeroportul din Leipzig. Dispozitivul nu a detonat, iar anchetatorii germani au spus că elementele tehnice identificate corespund unor metode asociate operațiunilor hibride rusești.
Ministerul german de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la Berlin, Serghei Neceaev. În plus, Berlinul a decis închiderea Consulatului General al Rusiei din Bonn până la 18 septembrie și anularea acordului privind funcționarea Casei Ruse din Berlin.
Germania a anunțat, totodată, controale mai stricte pentru cetățenii ruși la intrarea în țară și presiuni suplimentare asupra așa-numitei flote din umbră a Rusiei, utilizată pentru transportul petrolului și evitarea sancțiunilor internaționale.
Reacția Moscovei
Kremlinul a respins acuzațiile formulate de Germania. Vladimir Putin a susținut că Berlinul nu ar fi prezentat probe și a afirmat că acuzațiile la adresa Rusiei ar fi utilizate pentru a distrage atenția de la dificultățile economice interne ale Germaniei.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Germania că alimentează escaladarea relațiilor bilaterale. Reprezentanții diplomației ruse au transmis că Moscova va răspunde măsurilor adoptate de autoritățile germane.
Explozie la Augsburg
Amenințările lui Medvedev au fost lansate în ziua în care Germania a raportat noi incidente de securitate. Două persoane au fost rănite ușor după explozia unui obiect neidentificat într-un pasaj al gării centrale din Augsburg, iar o parte a stației a fost închisă pentru verificări. Cauza deflagrației nu era stabilită la momentul relatărilor.
În paralel, poliția investighează un posibil act deliberat la o substație electrică din Bergheim, în vestul Germaniei. Un scurtcircuit a dus la scoaterea temporară din funcțiune a unor instalații legate de centralele Neurath și Niederaussem, cu o capacitate cumulată de 4.200 MW, însă alimentarea cu electricitate nu a fost perturbată în regiune.
Autoritățile verifică și un incident separat în Brandenburg, unde au fost descoperite dispozitive suspecte în apropierea unei instalații energetice. Deocamdată, nu au fost anunțate concluzii oficiale care să lege aceste cazuri de tentativa de atac de la Leipzig.
Reacție europeană
Uniunea Europeană și mai multe state membre au reacționat diplomatic după acuzațiile Berlinului. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că serviciul extern al UE l-a convocat pe ambasadorul rus la Bruxelles și a descris incidentul de la Leipzig drept unul cu caracteristici de „terorism sponsorizat de stat”, potrivit relatărilor Reuters.
Franța, Belgia, Țările de Jos și Cehia au convocat, de asemenea, reprezentanți diplomatici ruși, în timp ce Parisul a cerut discutarea unor noi sancțiuni europene împotriva Moscovei.
