Social· 2 min citire

Crucea de drimoc, un precursor al mărțișorului de astăzi, este expusă la Muzeul Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva

Crucea de drimoc, un precursor al mărţişorului de astăzi, este expusă la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva

Crucea de drimoc, un precursor al mărţişorului de astăzi, este expusă la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva

Realitatea de Hunedoara
Scris de Realitatea de Hunedoara Publicat: 2 mar. 2020, 16:36

Crucea de drimoc, un precursor al mărțișorului de astăzi, este expusă la MCDR Deva

Crucea de drimoc, apreciată de specialiști ca fiind un precursor al mărțișorului de astăzi, este expusă la Muzeul Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva, pe tot parcursul lunii martie, pentru ca publicul să poată vedea cum arătau, odinioară, mărțișoarele, alături de explicațiile referitoare la puterile ce îi erau conferite în credința populară, relatează agerpres


Cunoscută și sub numele de "Păpușa Ciurlicatului", crucea de drimoc era confecționată din mlădițe luate de la toți pomii din livadă, cărora li se adăuga o creangă de drimoc, un arbust cu flori albe, asemănătoare celor de soc, pe care credința populară îl învestea cu puteri magice. Întregul mănunchi era legat cu un ștergar țesut, iar în mijlocul lui se punea o lumânare aprinsă.

"Crucea se realiza prin trecerea acului cu ață roșie prin inima lemnului, drimocul cu esență moale în interior, asemănător lemnului de soc. Această cruce era purtată de copii până când auzeau cucul cântând. Când îl auzeau pentru prima dată în acel an, copiii alergau după acesta pentru a-i da crucea să o poarte în cioc", a explicat luni muzeograful Monica Dușan, de la Secția de Istorie și Artă a MCDR Deva.

Drimocul era pus în pieptul copiilor pentru a fi apărați de boli și de alte influențe nefaste, de vrăji sau deochi, pentru vigoare și sănătate.



"Se observă similitudinea acestui obicei cu cel al mărțișorului, acesta având aceleași însușiri protectoare. Probabil că și obiceiul crucii de drimoc a fost specific datei de 1 martie, când se celebra în trecut Anul Nou. Acest obicei a fost mutat în iarnă, în secolul al XV-lea, când calendarul Gregorian a standardizat data de început a anului pe 1 ianuarie", a adăugat muzeograful Monica Dușan.

Obiceiul mărțișorului, răspândit pe tot teritoriul României, practicat și în alte zone est-europene, cum ar fi Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova, a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural European Imaterial al Umanității.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Hunedoara și pe Google News

Mai multe știri din Social