România are una dintre cele mai mari rate ale inflației în Uniunea Europeană! Banca Națională a României (BNR) a menținut la 7,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și a majorat la 4,8% pe cea pentru sfârșitul lui 2024.
BNR estima în august 2023 o inflație de 7,5% pentru finalul anului 2023 și 4,4% pentru sfârșitul lui 2024.
"Aceasta este prognoza pe care probabil că o așteptați. Nu diferă mult de cea anterioară, din luna august. Avem o reconfirmare a prognozei pentru finele anului la 7,5%, nu este modificată, însă o revizuire ascendentă a traiectorii pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate. Pe acelea le-am luat în considerare. Este vorba de impactul de runda I-a al creșterilor de TVA, aducerea lor la același nivel, să spunem, sau trecerea de la trei trepte la numai două trepte și accize, creșterea accizelor. Impactul ăsta este estimat la 0,9 puncte procentuale, care apare în special în trimestrul I al anului viitor, dar ulterior se intră pe aceeași traiectorie de dezinflație și ajungem în intervalul țintei la orizontul lui T3, trimestrul III din 2025. Ceea ce, ca să îi irit puțin pe monetariști, că sunt mulți monetariști în sală, nu este rău, în contextul a două războaie și a tuturor incertitudinilor. Deocamdată prognoza arată relativ bine", a afirmat Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflației.
El a explicat că principala contribuție la scăderea inflației este reducerea inflației CORE 2 ajustat, iar aceasta arată că întărirea politicii monetare și ținerea la nivel relativ înalt a dobânzilor o perioadă mai lungă de timp și-a spus efectul și își va spune în continuare.
"Ce este relativ nou în această prognoză, este că avem o cerere excedentară într-un declin mult mai rapid decât am văzut în lunile de vară. Ea este previzionată a fi eliminată în totalitate până la finele anului viitor, și asta în contextul anticipării unui ritm susținut al corecției fiscale pe parcursul anului 2024 și al continuării transmisiei efectelor induse de normalizarea politicii monetare la noi și în lume. Ce riscuri vedem la adresa acestor prognoze? În ceea ce privește evoluția cererii interne, nu vedem riscuri inflaționiste, ci mai degrabă în jos. La impactul prețurilor materiilor prime, al bunurilor intermediare și finale datorită în special tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu vedem riscuri în sus, de creștere. Politica fiscală și cea a veniturilor sunt riscuri în ambele sensuri. Unele cum sunt măsurile de majorare a unor taxe, care se duc direct în prețuri, în sens de creștere a prețurilor, dar din punct de vedere al cererii agregate, deci atingerea obiectivelor de deficit bugetar avute în vedere de guvern, duce inflația în jos. Iar pe piața muncii din punctul nostru de vedere, luând în considerare și anul electoral, riscurile sunt de a împinge creșterea prețurilor în sus, de a amplifica creșterea prețurilor", a explicat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR prezintă vineri Raportul trimestrial asupra inflației, care a fost analizat și aprobat miercuri de Consiliul de administrație al BNR.
