94% din tinerii români își petrec viața online și sunt complet dezinteresați de participarea socială

Tinerii din România folosesc internetul într-un ritm alert, consumând zilnic conținut online în timpul liber. Acest fenomen poate avea multiple implicații asupra vieții acestora, dar și asupra societății în general.

Potrivit unei cercetări prezentate la Festivalul Național de Teatru, tânăra generație din România se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește implicarea în viața socială.

Rezultatele Barometrului de Consum Cultural arată că 94% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani utilizează internetul zilnic, însă manifestă o toleranță scăzută și sunt puțin interesați de angajamentul social sau civic. De asemenea, sunt mai puțin toleranți față de anumite categorii sociale.

Barometrul evidențiază o creștere a utilizării internetului la 85% în 2022, față de 70% în 2019, iar procentul de utilizare a rețelelor de socializare a atins 88% în 2022, față de 79% în 2019. În rândul activităților practicate pe internet, s-au înregistrat o serie de creșteri semnificative: 26% dintre respondenți au cumpărat cărți, CD-uri, bilete la teatru, bilete la evenimente culturale etc. în 2022, față de 16% în 2019, 51% dintre respondenți au vizionat filme sau programe TV difuzate online față de 27% în 2019, iar vizitarea website-urilor muzeelor, bibliotecilor, festivalurilor, teatrelor, paginilor cu evenimente culturale a crescut la 40% în 2022, de la 12% în 2019.

"Barometrul de Consum Cultural 2022. Participare culturală și perspective democratice" lansat, duminică, de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), semnalează, între altele, scăderea participării la spectacolele de teatru și vizionarea de filme la cinematograf față de anul 2019.

Datele furnizate confirmă tendințele identificate în perioada pandemiei, respectiv orientarea preponderentă a consumului cultural spre mediul online și în spațiul non-public.

Astfel, conform barometrului, la nivelul consumului cultural în spațiul public, efectele pandemiei se resimt considerabil, singura creștere înregistrată fiind de 14 puncte procentuale pentru vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puțin o dată pe an (59% dintre respondenți în 2022, față de 45% în 2019).

Scăderile semnalate în consumul cultural public sunt: participarea la spectacole de teatru de la 29% în 2019, la 20% în 2022, vizionarea de filme la cinematograf de la 35% în 2019, la 26% în 2022, mersul la bibliotecă pentru a citi/ împrumuta cărți de la 28% în 2019, la 17% în 2022, vizitarea muzeelor, expozițiilor sau galeriilor de artă de la 38% în anul 2019, la 30% în anul 2022.

Un alt aspect semnalat este și acela conform căruia, dincolo de contextul pandemic, scăderile înregistrate la nivelul consumului cultural în spațiul public se explică și prin accentuarea barierelor de consum cultural, care se manifestă pentru toate categoriile de consumatori.

Studiul analizează în capitole ample și activitățile culturale din spațiul non-public, activitățile practicate pe internet, precum și legătura dintre practicile de consum cultural și participarea democratică.

Prezenta ediție a Barometrului, cea de a 18-a, a fost lansată după o pauză de trei ani ce s-a datorat efectelor sociale și economice ale pandemiei de COVID-19. În toată această perioadă, din 2020 și până în prezent, Barometrul a fost înlocuit cu studii de măsurare a tendințelor de participare.

Studiul Barometrul de Consum Cultural 2022 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în perioada septembrie - octombrie 2022, pe un eșantion reprezentativ național.

Volumul aproximativ al eșantionului este de 1.035 de persoane, cu o eroare maximă de +/ -3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).