Care sunt principalele obiective pe care le propuneți, în domeniul de activitate al muzeului, celor care vizitează județul Hunedoara și câte dintre ele pot fi vizitate în condițiile actuale, cu restricțiile impuse de pandemie?
Județul Hunedoara beneficiază de un impresionant număr de obiective, atât istorice, cât și naturale. Muzeul Civilizației Dacice și Romane, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, administrează din punct de vedere juridic foarte puține dintre acestea dar poate oferi, prin specialiștii săi, ghidaj de specialitate la oricare dintre monumente. Bineînțeles, noi le propunem vizitatorilor să ajungă în primul rând la punctele de lucru din teritoriu aflate în aer liber, mai precis la situl de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau la Complexul de Monumente de la Țebea, unde se află, printre altele, Gorunul lui Horea și Mormântul lui Avram Iancu. Vizitarea celorlalte obiective administrate de MCDR se poate face respectând normele aflate în vigoare pe vreme de pandemie: distanțarea, purtarea măștii, igiena etc. Astfel recomandăm publicului și sediul central al Muzeului Civilizației Dacice și Romane aflat în Deva, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Orăștie, Complexul Memorial „Aurel Vlaicu” din localitatea natală a inginerului aviator, Muzeul de Arheologie din comuna Sarmizegetusa (aflat în proximitatea sitului mai sus menționat), Muzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad, Casa Memorială „Drăgan Muntean” din Poienița Voinii (comuna Bunila) și Casa-muzeu „Avram Iancu” din Baia de Criș.
Pe de altă parte, vizitatorii pot ajunge la o serie impresionantă de obiective istorice sau naturale din județul Hunedoara. O simplă enumerare aleatorie cred că este suficientă: cetățile dacice din Munții Orăștiei (Sarmizegetusa Regia, Costești – „Cetățuie”, Costești – „Blidaru”, Piatra Roșie și Bănița, toate monumente UNESCO); bisericile de piatră din Țara Hațegului (cum ar fi cele de la Densuș, Sântămărie Orlea, Strei, Streisângeorgiu, Ostrov, Colț etc.); Castelul Corvinilor de la Hunedoara, Cetatea Devei, Cetatea Orăștiei, Rotonda de la Geaogiu, băile romane de la Germisara (Geoagiu Băi) sau Aque (Călan Băi), numeroase biserici de lemn (Vălari, Almașu Mic de Munte, Șoimuș, Bunești, Muncelu Mare, Bulzeștii de Sus etc.); Parcul Național Retezat; Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului, Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, podurile naturale de la Grohot sau de pe Valea Cernei; sistemul carstic de la Ponorici – Cioclovina; cheile Crivadiei, Uibăreștilor sau ale Băniței și multe, multe alte obiective.
De curând membrii Compartimentului de Documentare şi Cercetare în Studii Culturale din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva au obținut o prestigioasă distincție internațională. Ce detalii ne puteți oferi despre aceast eveniment?
Este binecunoscut faptul că MCDR a avut, de-a lungul anilor o activitate prodigioasă. Din 1880 și până în prezent, specialiștii săi au obținut numeroase recunoașteri la nivel național și internațional. Evenimentul la care vă referiți în mod explicit s-a desfășurat, din păcate, doar on-line, în perioada 17-19 decembrie 2020, fiind prima ediție a „International Exhibition INVECTOR” organizată de către CORNELIUGROUP. S-au înscris pentru participare 245 de persoane provenind din țări precum Bolivia, Brazilia, Canada, Germania, Ungaria, Italia, Coreea, Malaysia, Moldova, Maroc, Filipine, România, Suedia și SUA. Îi felicităm pe colegii noștri pentru performanțele obținute recent, dar trebuie să menționez și faptul că, în ultima perioadă, și alți specialiști din cadrul muzeului au avut rezultate remarcabile. Printre acestea se numără distincții de aur, argint sau bronz la mai multe saloane de inventică, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva fiind implicat în alte activități precum proiectul RO-CHER, coordonat de Agenția Spațială Română (ROSA) și având ca și colaboratori Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie București și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Sediul muzeului se află într-un imobil cu o istorie aparte, un adevărat simbol pentru oraș. Ne puteți spune câteva date despre Castelul Bethlen?
Castelul Bethlen sau Magna Curia (în traducere Curtea mare) este, practic, cel mai vechi monument de arhitectură civilă din localitate, extrem de valoros, păstrat într-o stare de conservare foarte bună. Este inclus pe Lista monumentelor istorice la poziția 145, având codul HD-II-m-A-03225. Este aşezat în partea de sud a cetăţii Devei, dar nu există documente care să indice o dată sigură a ridicării construcţiei, clădirea datând sigur din perioada Renaşterii, cel mai probabil de la sfârşitul sec. al XVI-lea şi a cunoscut mai multe faze de construcţie şi mai mulţi proprietari. Prima menţiune documentară datează din anul 1520 când nobilul Benedict este numit „castellanus et provisor curiae de Dewa”. Această clădire a fost locuită în decursul timpului de voievozii Sigismund Báthory, generalul Basta, Ştefan Bocskay, Gabriel Báthory. Cel care a dat actualul aspect clădirii a fost Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei. Din designul exterior al clădirii, astăzi nu se mai păstrează decât fântâna care se afla în mijlocul curţii interioare şi care conţinea elementul principal al blazonului familiei Daniel, (familia Sofiei, soţia guvernatorului), o lebădă cu săgeata în gât. Aceste elemente de pe cele două blazoane se regăsesc şi pe decoraţiunile şemineului din sala de audienţe, deasupra cărora se poate vedea un Fenix în flăcări. Din anul 1938 castelul a devenit sediul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, iar ultima restaurare a clădirii s-a efectuat între anii 1997-2006.
Ce ne puteți spune despre proiectul Exponatul Lunii?
Exponatul lunii este un proiect demarat de Muzeul Civilizației Dacice și Romane în august 2013, cu o piesă aflată în colecțiile Secției de Istorie și Artă din cadrul instituției, mai precis volumul Die Alterthümer Daciens in dem heutingen Siebenbürgen. Aus den Zeiten, als dieses schöne Land die Römer regierten … (Antichităţile Daciei în Transilvania de azi. Din timpurile când această ţară era stăpânită de romani…), al baronului Sylvester Friederich von Hohenhausen (1735-1814). Volumul a fost tipărit la Viena, în anul 1775, sub înaltul patronaj al împărătesei Maria Theresia şi a avut menirea de a glorifica vizita, din 1773, în Marele Principat al Transilvaniei a coregentului Iosif al II-lea (1765-1790). Cel mai recent exponat, pentru luna decembrie 2020, este tabloul lui Aurel Vlad, aflat în Sala Șemineului din Palatul Magna Curia.
După cum s-a putut observa de-a lungul anilor, proiectul a fost unul de succes, el prezentând publicului piese aflate în patrimoniul instituției și care, de obicei nu au fost expuse pe simeze sau în vitrine, fie din cauza faptului că sunt singulare, fie că nu a existat o expoziție în cadrul căreia să fie integrate. Peste 80 de piese au ajuns astfel să poată fi admirate de către public. Din păcate, în 2020 unele dintre ele au fost „expuse” doar on-line, activitatea muzeului fiind afectată din cauza pandemiei. Sperăm însă într-un viitor mai bun care să readucă vizitatorii, într-un număr mai mare, alături de noi și fizic, nu doar virtual cum din păcate s-a întâmplat în acest an.
Sursa: Realitatea de Hunedoara
