O expoziţie itinerantă care aduce în atenţia publicului asocieri inedite între diferite elemente de pe planeta Pământ, dar şi aspecte din viaţa de zi cu zi a oamenilor din mai multe geoparcuri din România a fost vernisată luni la Castelul Corvinilor din Hunedoara, în organizarea Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului.
Expoziţia reuneşte, în sala Sufrageriei Bethlen, obiecte şi poveşti unice din cele patru geoparcuri internaţionale şi aspirante UNESCO din România.
Astfel, vizitatorii sunt invitaţi la o călătorie în timp şi spaţiu în Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului şi în geoparcurile aspirante UNESCO Ţinutul Buzăului – judeţul Buzău, Oltenia de sub Munte – judeţul Vâlcea şi Carpaterra – judeţul Braşov.Vizitatorii sunt invitaţi să arunce o privire spre istoria planetei noastre scrisă în piatră de mişcările Pământului, forme de viaţă din vremuri de mult apuse, vegetaţie transformată în resurse naturale şi obiecte din viaţa de zi cu zi.
„Sunt patru poveşti formidabile şi unice ce descriu diversitatea geologică a României: Ţara Haţegului, zona Racoş – Rupea, zona Oltenia de sub Munte şi Ţinutul Buzăului. Sunt patru poveşti ce acoperă un interval de aproape 200 de milioane de ani din istoria Pământului”, a declarat dr. Alexandru Andrăşanu, directorul Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului – Universitatea din Bucureşti.
În cadrul expoziţiei, turiştii vor afla, de exemplu, că mina de cărbune a unui creion a fost parte dintr-un copac falnic, în urmă cu câteva sute de milioane de ani.
De asemenea, povestea dinozaurilor pitici din Ţara Haţegului, când un nobil transilvănean, atras de ştiinţă şi de aventură, descoperea fosilele primilor dinozauri pitici la începutul secolului XX.
Mai mult, la o plimbare pe străzile din Viena sau din Budapesta turiştii ar putea călca pe pavaj din lava întărită a unui vulcan de pe teritoriul României, au arătat organizatorii.
Expoziţia va fi deschisă până în luna mai, după care va putea fi văzută la Galeriile de Artă din Deva şi apoi la Casa studenţilor din Petroşani.
Sursa: Realitatea de Hunedoara
