Inundațiile și furtunile au devastat locuințe și au afectat 413.000 de persoane din Europa, în timp ce, din cauza poluării provocate de combustibilii fosili, continentul a trecut prin cel mai cald an înregistrat vreodată, conform raportului European State of the Climate.
Pe parcursul anului trecut au fost văzute pe tot continentul scene dramatice cu mașini îngrămădite pe străzi inundate și poduri smulse de torenți furioși, cu inundații „mari” pe 30% din rețeaua hidrografică europeană și 12% trecând pragul inundațiilor „grave”.
Cele mai distructive două exemple au fost ploile torențiale care au devastat Europa centrală în septembrie și estul Spaniei în octombrie, care au provocat peste 250 din cele 335 de decese cauzate de inundații înregistrate pe continent în anul 2024.
Studiile anterioare au arătat că dezastrele au devenit mai puternice și mai probabile din cauza încălzirii globale, care permite norilor să lovească solul cu mai multă ploaie.
Director general al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), Celeste Saulo, a declarat că „fiecare fracțiune suplimentară de grad” de creștere a temperaturii contează, dar că societățile trebuie, totodată, să se adapteze la o lume mai fierbinte.
„Facem progrese, dar trebuie să mergem mai departe și trebuie să mergem mai repede. Și trebuie să mergem împreună”, a spus ea, potrivit The Guardian.
Raportul, care a fost publicat marți de serviciul Copernicus al Uniunii Europene privind schimbările climatice și de OMM, a arătat că numărul de zile cu „stres termic puternic”, „foarte puternic” și „extrem” a fost al doilea cel mai mare înregistrat vreodată.
Cel mai lung val de căldură înregistrat vreodată
În iulie 2024, sud-estul Europei a cunoscut cel mai lung val de căldură înregistrat vreodată, arzând mai mult de jumătate din regiune timp de 13 zile la rând, în timp ce căldura ridicată de pe întregul continent a contribuit la incendii de vegetație distructive care au afectat 42.000 de persoane, potrivit raportului.
Aproximativ un sfert din suprafața arsă a Europei anul trecut a provenit de la incendiile devastatoare din Portugalia în septembrie, care au afectat aproximativ 110.000 de hectare într-o singură săptămână.
Friederike Otto, climatolog la Imperial College din Londra și co-director al World Weather Attribution, care nu a fost implicată în studiu, a declarat că raportul „scoate la iveală durerea pe care populația Europei o suferă deja din cauza vremii extreme” la 1,3 grade Celsius de încălzire globală peste nivelurile preindustriale.
„Suntem pe cale să experimentăm 3 grade Celsius până în 2100. Trebuie doar să ne amintim de inundațiile din Spania, de incendiile din Portugalia sau de valurile de căldură din vara anului trecut pentru a ști cât de devastator ar fi acest nivel de încălzire”, a spus ea.
Autorii raportului au evidențiat un contrast „neobișnuit” între vestul și estul Europei, vestul având tendința de a fi umed și înnorat, iar estul cald și însorit. Debitele râurilor au avut tendința de a fi peste medie în țările vestice și sub medie în cele estice. În câteva luni ale anului trecut, Tamisa din Regatul Unit și Loara din Franța au înregistrat cele mai mari debite din ultimii 33 de ani, conform raportului.
Potrivit acestuia, ghețarii din toate regiunile au înregistrat o pierdere netă de gheață, cei din Scandinavia și Svalbard pierzând mai multă masă decât s-a înregistrat vreodată. Autorii au mai remarcat temperaturi ridicate la nord de Cercul Arctic și cea mai mare temperatură a suprafeței mării înregistrată în Marea Mediterană.
Froila Palmeiro, climatolog la Centrul Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice, care nu a fost implicată în raport, a declarat că extremele „nu doar că au un impact direct asupra ecosistemelor lor, dar joacă și un rol în tiparele meteorologice care afectează întreaga Europă”.
Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, dar și-a redus poluarea care încălzește planeta mai rapid decât alte economii mari. Uniunea Europeană intenționează să atingă un nivel net zero de emisii de gaze cu efect de seră până în 2050 și se așteaptă ca, în cursul acestui an, să anunțe și un obiectiv de reducere netă cu 90% pentru 2040.
Thomas Gelin, militant pentru climă la Greenpeace UE, a declarat că raportul arată că politicienii nu au reușit să tragă la răspundere companiile producătoare de combustibili fosili și să oprească extinderea activităților lor poluante.
„Singurele părți ale Europei care nu sunt secate de fierbere sunt spălate de inundații. UE trebuie să își actualizeze urgent obiectivele climatice pentru a reflecta realitatea științifică și să pună capăt noilor proiecte privind combustibilii fosili, ca prim pas către o eliminare treptată completă”, a spus el.
