România va aștepta rezultatul alegerilor prezidențiale din luna mai și noile măsuri pentru reducerea celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană înainte de a reveni pe piețele internaționale, declară șeful Trezoreriei.
Țara a acoperit aproximativ 42% din necesarul brut de finanțare pentru acest an, bazat pe un obiectiv de deficit de 7% din PIB, a declarat pentru Ștefan Nanu pentru Bloomberg la Washington, unde se desfășoară reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional.
România intenționează, de asemenea, să utilizeze și alte surse de finanțare, cum ar fi plasamentele private și împrumuturile în afara pieței, pentru a reduce emisiunea de eurobonduri și presiunea asupra randamentelor, după ce a atras aproximativ 8,5 miliarde de euro (9,6 miliarde de dolari) în datorie în valută până acum anul acesta.
„Următoarea emisiune publică de eurobonduri va avea loc după alegerile prezidențiale și după măsurile așteptate din partea noului guvern”, a precizat Ștefan Nanu. „Toată lumea vorbește despre asta. Agențiile de rating așteaptă acel moment”, a adăugat el.
România se pregătește pentru un tur de scrutin prezidențial pe 4 mai, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile de anul trecut, declanșând cea mai gravă criză politică de la căderea comunismului.
Momentul a complicat planurile guvernului de a reduce deficitul, existând riscuri suplimentare în cazul unei eventuale victorii a unui candidat de extremă dreapta sau independent, care ar putea propune o nouă coaliție de guvernare.
Deficitul bugetar s-a adâncit
Deficitul bugetar al României a crescut la 2,3% din PIB în primele trei luni ale anului, depășind nivelul din aceeași perioadă a anului trecut și amplificând temerile că derapajele fiscale vor fi greu de ținut sub control.
„Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, pentru că execuția bugetară nu arată atât de bine încât să ne ducă la un deficit de 7%”, a spus Ștefan Nanu.
Totuși, Ministerul Finanțelor beneficiază de o cerere crescută pentru titlurile de stat destinate populației ca sursă suplimentară de finanțare și ar putea crește planul de vânzări pentru acest instrument la 60 de miliarde de lei (13,7 miliarde de dolari), de la circa 45 de miliarde, a adăugat el.
România va rămâne, cel mai probabil, unul dintre cei mai mari solicitanți de împrumuturi din Europa Centrală și de Est, cu un plan de a atrage 13 miliarde de euro de pe piețele externe în acest an, după un record de 18 miliarde euro în 2024.
Recent, Ministerul Finanțelor a dat asigurări că România se va încadra în ţinta de deficit asumată.
Anterior, Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere estimările privind evoluţia economiei româneşti.
