Prezent la Conferința pentru Securitate de la Munchen, vicepreşedintele Statelor Unite a criticat liderii europeni pentru că, în viziunea sa, încearcă să suprime libertatea de exprimare şi folosesc cenzura.
„Acum, am ajuns, desigur, la un punct în care situaţia a devenit atât de gravă încât, în decembrie anul trecut, România a anulat direct rezultatele alegerilor prezidenţiale, pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenţii de informaţii şi a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali. Din câte am înţeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a infectat alegerile din România”, a spus JD Vance, care a continuat: „Dar i-aş ruga pe prietenii mei europeni să aibă puţină perspectivă. Puteţi crede că este greşit ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influenţa alegerile – noi cu siguranţă credem asta. O puteţi condamna chiar şi pe scena mondială, dar dacă democraţia voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari de publicitate digitală din partea unei ţări străine, atunci nu a fost o democraţie foarte puternică de la început”.
„Aşa cum administraţia Biden părea disperată să reducă la tăcere oamenii care îşi spuneau părerea, administraţia Trump va face exact opusul şi sper că putem lucra împreună în acest sens. La Washington este acum <<un nou şerif în oraş>>, iar sub conducerea lui Donald Trump putem să nu fim de acord cu opiniile dumneavoastră, dar vom lupta pentru a vă apăra dreptul de a le prezenta în spaţiul public, indiferent dacă sunteţi de acord sau nu”.
„În timp ce administraţia Trump este foarte preocupată de securitatea europeană şi credem că putem ajunge la o înţelegere rezonabilă între Rusia şi Ucraina, şi credem, de asemenea, că este important în anii următori ca Europa să se intensifice eforturile pentru a-şi asigura propria apărare, ameninţarea care mă îngrijorează cel mai mult faţă de Europa nu este Rusia, nu este China, nu este niciun alt actor extern.
Ceea ce mă îngrijorează este ameninţarea din interior, retragerea Europei de la unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtăşite cu Statele Unite ale Americii”, a completat JD Vance.
Vicepreşedintele SUA a făcut o paralelă între ceea ce el consideră a fi măsuri represive împotriva libertăţii de exprimare în prezent şi autocraţiile din secolul al XX-lea.
„În memoria multora dintre cei prezenţi în această sală, Războiul Rece a poziţionat apărătorii democraţiei împotriva unor forţe mult mai tiranice de pe acest continent. Luaţi în considerare partea din acea luptă care i-a cenzurat pe disidenţi, care a închis biserici, care a anulat alegeri.
Au fost ei băieţii buni? Cu siguranţă că nu! Şi, slavă Domnului, au pierdut Războiul Rece. Au pierdut pentru că nu au apreciat şi nu au respectat toate binecuvântările extraordinare ale libertăţii”, a spus JD Vance, adăugând: „Nu poţi forţa oamenii ce să gândească, ce să simtă sau ce să creadă. Din păcate, când mă uit la Europa de astăzi, uneori nu este atât de clar ce s-a întâmplat cu unii dintre câştigătorii Războiului Rece”, a conchis JD Vance, citat de Rador Radio România.
La Berlin, poziţiile acestuia au fost considerate o nouă ingerinţă a preşedintelui Donald Trump în campania electorală germană, după mesajele lui Elon Musk de susţinere extremei drepte.
De altfel, JD Vance s-a întâlnit cu liderul partidului Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, încălcând un tabu al politicii germane, pe măsură ce administraţia de la Washigton continuă să promoveze şi să sprijine partidele populiste de dreapta din Europa, observă The Guardian.
La întâlnirea de vineri, desfăşurată la München, vicepreşedintele SUA şi Alice Weidel au discutat despre războiul din Ucraina, politica internă a Germaniei şi aşa-numitul brandmauer („zid de protecţie împotriva extremei drepte”), care împiedică partide ultranaţionaliste precum AfD să intre în coaliţiile de guvernare din Germania.
În decembrie 2024, Curtea Constituțională de la București a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale și a cerut reluarea întregului proces electoral, invocând ingerințe externe și încălcarea legislației pentru finanțarea campaniei electorale de către suveranistul Călin Georgescu.
Ulterioare demersuri ale acestuia în justiție au fost sortite eșecului.
Săptămâna aceasta, Klaus Iohannis a demisionat din funcția de președinte în care a rămas după anularea alegerilor, amenințat fiind cu destituirea pe cale parlamentară. Interimatul este asigurat de Ilie Bolojan.
Noile alegeri prezidențiale sunt programate pe 4 și 18 mai.
